MCV, Schengen si cu mine III

Saptamana asta Basescu a dat o lovitura sub centura neasteptata prin atacurile si minciunile la adresa DNA din interviul la TVR. Iar lovitura au primit-o cei ca mine care i-au trecut cu vederea multe derapaje pentru sprijinul constant acordat luptei anti-coruptie de-a lungul timpului. Ce l-o fi intors pe Basescu nu stiu, probabil apropierea alegerilor si situatia constant proasta in care se gaseste PDL-ul, dar asta nu justifica in nici un caz abandonarea unor asemenea principii (urmeaza poate si o retragere din Afganistan de exemplu?). Cu atat mai importante devin acum mecanismele externe de monitorizare a administratiei romanesti, gen MCV si Schengen. Reactiile au fost prompte din partea oamenilor pe care opozitia ii caracterizeaza drept slugile lui Basescu ca Dan Tapalaga, Stefan Vlaston sau Cristian Campeanu in ziarul Romania Libera. Caci ei de fapt nu au fost niciodata slugile nimanui, ci doar si-au dorit, ca si mine, sa traiasca intr-o tara normala. Asa ca tin sa va anunt domnule Basescu ca salata mea de beouf de Craciun are in ea o telina olandeza. Craciun fericit tuturor!

Ce mai cauta romanii?

Google face public in fiecare an un sumar al cautarilor care devin populare in decursul acelui an in diverse domenii: stiri, persoane si tot asa. Printre statistici sunt si cele defalcate pe tari, asa ca putem vedea cam ce i-au preocupat pe romanii care au cautat pe Google in ultimul an. M-am uitat pe aceste statistici si iata lucrurile care mi s-au parut cele mai relevante:
- bacalaureatul 2011: acesta e cu siguranta evenimentul ce s-a vazut cel mai bine pe online (sigur si pentru ca participantii sunt mai inclinati sa foloseasca internetul); revolutia din organizarea bacului s-a vazut clar in cautarile legate de stiri (evenimente) si a patruns si in topul tuturor cautarilor pe acest an; nu pot sa decat sa le urez celor care vor da bacul la anul sa invete mai mult si sa stea mai putin pe net si sper ca toleranta zero impotriva copiatului nu va fi abandonata;
- la capitolul turism trebuie sa remarc popularitatea soselei Transalpina; a reusit sa patrunda in top 10 si pot sa spun din propria experienta ca am auzit vorbindu-se mult de acest drum in acest an; la anul planuiesc sa ma duc si eu pe acolo;
- la capitolul sport tragedia pe care a trait-o Mihai Nesu se reflecta in cautarile dupa numele sau; incredibila putere de lupta de care da dovada in ciuda enormei suferinte sper sa fie un exemplu pentru cat mai multi dintre noi;

Datele complete le puteti vedea aici.

Mars inapoi / la lada de gunoi!

Pentru cei care se uita la TV si mai vad securisti pe acolo, nu ezitati sa ii trimiteti la lada de gunoi a istoriei, asa cum face domnul Ghinea aici:

Mars inapoi / la lada de gunoi!

Învățăturile hahalerei către colegii săi din Comisia de Justiție de la Parlamentul European

1. Sa nu furi, ca vin eu si te sechestrez.

2. Sa nu faci puscarie, ci sa te duci in Africa daca ai bani, dar esti condamnat.

3. Sa ramai la Miami finule ca te cauta astia de la DNA.

4. Sa-mi trag si eu o imunitate de la comisia juridica din PE.

Merita citit tot articolul din Kamikaze:

Învățăturile hahalerei către colegii săi din Comisia de Justiție de la Parlamentul European

Latul domnului Nastase

Motivul initial pentru care am inceput acest blog era revolta impotriva personajului Nastase care are in continuare tupeul sa ocupe o pozitie proeminenta in viata publica in ciuda multiplelor acuzatii care i se aduc. Intr-o tara normala, un politician acuzat de coruptie s-ar retrage din viata publica si, dupa o eventuala sentinta favorabila lui, ar putea incerca sa revina. Dar Romania este tara in care nimeni nu poate fi compromis: ai colaborat cu securitatea?, nu-i nimic, asa erau vremurile, ai furat?, nu-i nimic, nu vedeti cati fura, ai fost arestat?, nu-i nimic, ramai parlamentar ca doar poti sa dezbati si din puscarie, ai fost condamnat?, nu-i nimic, ramai parlamentar, ca doar trebuie reprezentati si condamnatii de cinveva si tot asa. Pentru orice fapta penala sau reprobabila la noi exista intotdeauna scuze. Sa revenim la domnul Nastase insa, pentru care au aparut doua stiri proaste in ultimul timp: stenogramele din 2006 in care incerca printr-un interpus sa schimbe declaratia unui martor in procesul sau (pentru asemenea fapte normal ar fi trebuit arestat pana la administrarea probelor in instanta, dar de, norocosii sunt norocosi) si anuntul de ieri facut de un judecator de la ICCJ ca durata in care dosarele penale au stat blocate la Curtea Constitutionala nu se numara la prescrierea faptelor. Nu stiu care este temeiul legal al acestei hotarari, dar e clar ca jocul celor acuzati in marile dosare de coruptie este la trecerea timpului pana la prescrierea faptelor. Oricate declaratii sforaitoare ar face, avocatii lor cer intotdeauna amanari, timp pentru copierea dosarelor, expertizarea a ore intregi de interceptari si tot asa. Sper totusi ca presiunea publica si institutionala sa ii faca pana la urma pe judecatori sa dea niste sentinte in aceste dosare.

Noua scoala de gandire a dreptei

De cand s-a retras din presa Cristian Patrasconiu a tot dospit aceasta carte (Noua scoala de gandire a dreptei) aparuta acum la editura Humanitas. Cartea contine o serie de interviuri cu multi dintre acei putini oameni politici frecventabili din Romania, plus alte persoane publice cu vederi de dreapta. E vorba de oameni care chiar cred in ceva idei si nu ocupa spatiul public doar pentru a face trafic de influenta. Desi exista o diversitate de curente sub umbrela dreptei (de la crestin-democratie la libertarianism) se pot cristaliza multe idei majore comune: libertate, proprietate privata, justitie, competitie, ajutorarea de catre stat strict a acelor cetateni cu nevoi stringente. Sper ca demersuri ca acesta sa mute incet incet cadrul dezbaterilor publice si politice din sfera populismelor si invectivelor spre cea a propunerii de solutii si politici publice responsabile.

Macel in justitie

11 judecatori de la Curtea Suprema sunt cercetati pentru fapte de coruptie sau fapte conexe. Ani de zile doua judecatoare au primit cadouri si tot felul de avantaje de la un om de afaceri pentru a da sentinte favorabile acestuia in dosare comerciale sau dosare referitoare la controale fiscale. Alti judecatori au fost implicati in retea, iar judecatorul care a aviz interceptarile telefonice ale celor doua judecatoare principale le-a avertizat apoi pe acestea ca sunt interceptate. Cam asta e starea justitie din Ro de ani de zile (prima data am auzit de un caz de cumparare unei sentinte la Curtea Suprema acum vreo 10 ani de la un cunoscut, pur si simplu sentintele se dadeau la licitatie, iar castigul nu era garantat, caci cea mai mare mita castiga). Iar oamenii astia nu mai au nici o urma de demnitate, nici macar unul nu si-a dat demisia, ba mai mult unii acuza incalcarea drepturilor omului iar altii isi fac dosare de pensionare. Un asemenea sistem ar trebui desfiintat pur si simplu si reconstruit de la zero cu alti oameni.

MCV, Schengen si cu mine II

Iata ca inevitabilul s-a produs si Olanda a blocat aderarea Romaniei la spatiul Schengen motivand lipsa de progrese in reforma justitiei. Dupa cum am spus si aici, interesul meu ca simplu cetatean roman este sa avem o justitie independenta si functionala, iar orice mijloc de presiune in acest sens este bine-venit. Dupa acest anunt luarile de pozitie care sustin sa ne indeplinim angajamentele restante se numara pe degete (vezi de exemplu aici si aici), au existat si pozitii de pasare a responsabilitatii dinspre cei care conduc justitia din Romania (vezi aici), iar atitudinea predominanta a fost de "sa vedeti ce le facem si noi lor", pornindu-se un razboi al lalelor in vami. Atitudinea asta razbunatoare nu cred ca ne va duce prea departe, iar una din mizele importante in continuare in Romania este o schimbare reala in modul de a face justitie.

Noutatile inceputului de an preuniversitar

O analiza a schimbarilor in invatamantul preuniversitar:
Noutatile inceputului de an preuniversitar.

Dupa dusul rece de la BAC poate incepem sa si corectam cate ceva prin educatia romaneasca. O masura care poate fi cu doua taisuri insa este noua componenta a consiliilor scolare: o treime profesori, o treime parinti si o treime reprezentanti ai consiliului local. Atata timp cat societatea romaneasca inca nu pune prea mult pret pe educatie in sine, mi-e teama ca aceste consilii vor fi in multe locuri precum racul, broasca si cu stiuca (avem exemplu trist al CSM-ului independent care e departe de ce ar trebui sa fie). Forme fara fond, iar si iar monser...

Plantam fapte bune

Am scris acum cateva luni despre reportajele care arata masivele defrisari ce au loc in padurile din Romania. Iata ca intre timp a aparut o asociatie dedicata luptei impotriva defrisarilor (prin realizarea unor harti digitale a suprafetelor impadurite si defrisate), dar care isi propune in acelasi timp sa faca campanii de plantare de copaci. Pentru cei care sunt interesati (eu unul o sa ma alatur acestei miscari) mai multe detalii pe site-ul Plantam Fapte Bune.

De stanga sau de dreapta?

Dragos Aligica propune intr-un articol recent de pe contributors.ro o clarificare doctrinara a celor care comenteaza in spatiul public de la noi. Adica sa nu se mai dea toti (fals) independenti si obiectivi, ci sa spuna in ce cred, de pe ce pozitii comenteaza. Asa ca m-am simt si eu dator, in calitate de comentator ocazional pe diverse site-uri, sa imi exprim in mod clar orientarea doctrinara:
- ma consider un liberal cu inspiratie din ideile lui Hayek, dar nu un fundamentalist al pietelor;
- cred ca sunt multe situatii in care pietele pot ajunge sa nu functioneze corect (market failure) din diverse motive (de exemplu asimetria informatiei studiata de Stiglitz) si unde este necesara interventie de reglementare si uneori interventie directa; un exemplu extrem pe care il am tot timpul in minte este o situatie de echilibru a "pietei" ca urmare a auto-distrugerii rasei umane; cu siguranta nu ne dorim sa ajungem la un astfel
de echilibru;
- un exemplu pentru punctul anterior este degradarea mediului incojurator si incalzirea globala; acestea sunt doua efecte ale pretului pe care pietele il pun in momentul de fata pe resursele gen aer curat, apa curata; problema e ca transformarile pe care nu le neaga nimeni pot avea efecte care sa ne afecteze radical si pe care sa nu le mai putem controla; trebuie sa investim si in cercetarea si modelarea posibilelor efecte, dar probabil si in schimbare modului nostru de viata;
- din punct de vedere social, cred ca exista un contract mai mult sau mai putin scris de genul: oamenii nu vor deveni violenti cat timp au cumva asigurate niste mijloace minimale de existenta; in contextul actual marcat de supraproductie si automatizare cred ca va trebui re-gandita modalitatea de a tinde catre acest echilibru social, dar e putin probabil ca fara nici un fel de interventie in piete se poate ajunge la un astfel de echilibru;

Cum era vorba doar de prezentarea pozitiilor ideologice unde ma situez cand comentez o sa ma opresc aici. Voi incerca sa detaliez unele din ideile de mai sus in alte postari.

Biblioteca Nationala

Daca ma bucura finalizarea unei constructii din Bucuresti (la cat de mare e densitatea de cladiri si locuitori in acest oras, cred ca e din ce in ce mai oportuna o propunere pe care am auzit-o acum cativa ani: sa nu se mai construiasca nimic nou in interiorul centurii orasului!), aceasta e Biblioteca Nationala. Inceputa pe vremea comunistilor si ramasa de atunci in ruina, constructia a fost reluata la initiativa ministrului Toader Paleologu si vad ca a fost continuata si dupa ce acesta nu a mai fost ministru. Chiar daca acum cartea tiparita isi pierde usor din importanta, adunarea colectiilor imprastiate prin diverse depozite de prin Bucuresti intr-un spatiu adecvat si oferirea unor facilitati pentru manifestari culturale e doar un semn de normalitate. In plus fatada a fost refacuta fata de proiectul initial care era in stilul faraonic al lui Ceausescu, ceea ce mai schimba un pic atmosfera din jurul Pietei Unirii.

Rosia Montana

De ani de zile subiectul posibilei exploatari miniere apare sporadic pe prima pagina a ziarelor. In rastimpuri bolboroseste constant in campanii de presa si postari pe bloguri pro si contra. Cum nu am fost niciodata in zona, stiu doar din presa ca e vorba de o exploatare miniera cu cianuri intr-o zona in care se afla si niste vestigii istorice de pe vremea romanilor. Intr-o societate asezata cel mai bun mod de a transa o asemenea disputa ar fi organizarea unui referendum, dar la noi lucrurile trec inca prea mult prin stomac, asa ca mi-ar fi teama de un referendum unde se alege intre ceva banuti si alte valori (ca istorie, mediu, urbanism). Nu stiu cat de conservate sunt acele vestigii, dar exploatarile pe baza de cianuri (imense lacuri de decantare in care se adauga cianuri in apa pentru a separa cumva minereurile utile de steril) mi se par foarte periculoase pentru mediu. Acele lacuri vor ramane acolo zeci de ani pline de substante poluante si putand oricand sa se reverse la o alunecare de teren sau inundatie. Au si fost doua accidente la asemenea lacuri in Romania si Ungaria in ultimii ani care au dus la poluarea raurilor pe zeci de kilometri. In concluzie votul meu pe aceasta tema este nu.

Justiţie la foc-automat pentru "Fabrica de permise"

Desi nu s-a dat inca o sentinta acest proces se judeca fara amanari, cu termene de cateva zile (nu de luni), cu amenzi date celor care nu se prezinta la proces sau intarzie prezentarea unor acte. Daca toti judecatorii ar avea aceasta abordare procesele s-ar derula mult mai repede. Pe de alta parte judecatoarea din dosarul lui Vantu a fost schimbata exact pentru ca dadea termene prea scurte, deci rezistenta in sistem e inca mare. Detalii in acest articol:
Justiţie la foc-automat pentru "Fabrica de permise" - Justiţie EVZ.ro

Se poate schimba Romania?

Recent pe blogul Subiectiv a aparut un articolo despre "generatia care NU schimba Romania". Se argumenteaza acolo ca cei care lucreaza in medii meritocratice sunt putini relativ la totalul populatiei si ca oricum nu au cum sa schimbe nimic in felul cum e condusa tara, caci sunt departe de cercurile puterii politice. Asta imi aminteste de o ora de filosofie din clasa a XII-a (asta era pe la mijlocul anilor 90). Unul din colegii mei se apucase sa ii povesteasca profesorului cum ar schimba el lucrurile daca ar fi la putere, iar pe de alta parte isi exprima frustrarea fata de incompetentii care ne conduc. Profu i-a raspuns ca binele ala mare la care viseaza el e compus dintr-o sumedenie de fapte bune mici si ca noi trebuie sa ne gandim la binele pe care il putem face imediat in jurul nostru. Doar facand aceste fapte in fiecare zi vom putea schimba ceva, nu visand ca intr-o zi vom avea puterea si vom face si drege. Altfel nu vom ramane decat cu frustrarile ca nu se poate schimba nimic. Asa ca draga Subiectiv nu pot decat sa te indemn sa iti faci treaba cum trebuie acolo unde esti (inclusiv sa scrii pe blog despre ceea ce te intereseaza), caci doar astfel lucrurile vor merge inspre bine.

Nastase si MCV

A aparut ultimul raport al Comisiei Europene pe tema Mecanismului de Cooperare si Verificare in care sunt criticate in continuare lipsa unor decizii in dosarele de mare coruptie si lipsa controlului judiciar al CSM-ului. De data aceasta s-a luat masura exceptionala de a fi chemati la audieri de catre comisie nu reprezentanti ai guvernului, ci cei ai CSM si ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acum ceva legi am avea, dosarele sunt trimise in instanta de catre DNA, dar instantele intarzie sa adopte hotarari, pur si simplu trag de timp asteptand prescrierea faptelor. Nu pot sa inteleg de aici decat ca probele sunt atat de evidente incat ar fi ridicoli daca ar da hotarari de achitare, desi s-au dat si asemenea hotarari absolut ridicole, de exemplu in cazul directorului Romsilva care cumpara ace de cravata la preturi umflate cu peste 1000 de ori. Ce face domnul Nastase in aceasta situatie, cand el insusi este judecat in 3 dosare? Pai ii acuza pe cei de la Comisia Europeana de porniri adolescentine. Tocmai lui, care se pretinde un mare jurist i se pare normala probabil trenarea dosarelor cu anii. Hotnews a realizat un top al dosarelor care se judeca la inalta curte (vezi aici) si acolo apar dosare cu peste 2000 de zile de la trimiterea in judecata. Nu ne ramane decat sa punem in continuare presiune pe judecatori pentru a nu mai intarzia judecarea dosarelor: caci e la latitudinea lor sa nu mai accepte amanari de termene pe motiv ca avocatii nu au avut timp sa citeasca dosarul, sau sa admita expertize aberante a zeci de ore de inregistrari.

Bicicleta ca mijloc de transport

Prin 2006 aveam un coleg care venea uneori cu bicicleta la serviciu. Era ceva bizar pe vremea aia cand traficul infernal incepea sa cuprinda Bucurestiul, iar sportul national era depasirea coloanei de la semafor pe contrasens. Apoi a aparut ideea cu pistele pentru biciclisti, chiar am alergat la un cros prin 2008 unde se promitea de catre organizatori construirea unui metru de pista pentru biciclete pentru fiecare participant inscris. Rezultatul se poate vedea aici. Apoi au aparut din ce in ce mai multi biciclisti: in parcuri, in week-end-uri, apoi si in fiecare zi, am vazut oameni mergand la sercviciu sau la cumparaturi cu bicicleta, au aparut programe de inchiriat biciclete, posibilitatea de a lua bicicleta in metrou, locuri de parcat bicicletele pe langa unele cladiri de birouri. Si fiecare biciclist pe care il vad pe strada imi da un sentiment de bucurie. E drept ca acele piste facute pe trotuare sunt mai mult de forma si sunt blocate de tot felul de alte obstacole, dar sper ca cererea tot mai mare de infrastructura pentru biciclisti sa duca si la sporirea ofertei. Astept ziua in care o sa vad ce am vazut acum multi ani in Amsterdam: un mare bulevard impartit in trei parti egale pentru biciclisti, tramvaie si masini.

Vorbeam acum cateva zile cu un amic care pleca in vacanta la Paris si am inceput sa ii povestesc cum sa isi ia un abonament pe o saptamana la metrou, dar mi-a zis ca nu are nevoie de asa ceva. O sa isi ia abonament pentru bicicleta si o sa o foloseasca pe unde are nevoie (poti sa o inchiriezi dintr-un loc si sa o returnezi la destinatie).

Bacalaureat fara multi laureati

Suntem in fata unei calamitati nationale sau a unei stari de normalitate? Dupa parerea mea ar trebui sa ne bucuram de eforturile Ministerului Educatiei de a organiza un examen cat mai corect, dar ma astept ca intr-o tara in care furtul si frauda sunt de mult ceva banal reactiile sa fie inverse: "ce-au cu noi bai, pentru ce sa dam cu var?" (sau sa invatam in acest caz). Unii zic ca trebuia inceput din alta parte, cu reforma profesorilor, dar eu cred ca evaluarile nationale sunt cheia intr-un astfel de sistem. Pentru ca daca aceste evaluari sunt facute corect, atunci motivatia se va propaga in intreg sistemul: elevii care vor sa aiba o diploma de BAC vor invata mai mult, profesorii vor avea si ei o problema de credibilitate referitor la cati din elevii lor trec examenul (sa ne amintim ca sunt licee intregi unde nici un elev nu a luat BAC-ul).
Bonusul BAC-ului din acest an este parjolirea facultatilor de doi lei, in special cele private, care si-au pierdut o buna parte din clienti.

Gangsta paradise

Constructia constitutionala a lui Iorgovan sub tutela tatucului Iliescu a fost pe deplin devoalata in discutiile din ultimele luni: este paradisul hotilor. Un paradis aparat cu strasnicie de capii justitie romane. Altfel nu pot interpreta halucinantele decizii ale curtii constitutionale si ale CSM de a considera ca eliminarea prezumtiei ca averea este dobandita licit si a imunitatii parlamentarilor pentru fapte ce nu au legatura cu activitatea lor politica ar incalca drepturile omului. Cateva zile am ramas siderat de aceste decizii si chiar ma intrebam ce fel de presiune publica mai poate fi pusa asupra unei justitii care judeca asa si in plus pretinde ca trebuie sa se autoguverneze in numele independentei? Probabil doar o revolutie. Sau pur si simplu asemenea decizii trebuie ignorate cum a declarat azi Basescu care a decis sa pastreze forma acelor amendamente in ciuda avizului negativ. Declaratia ambasadorului S.U.A. ma face si mai mult sa cred ca trebuie sa ignoram pur si simplu o asemenea rea-credinta. De altfel, exemplul referitor la dezbaterea privind legalitatea sclaviei din S.U.A. de acum 150 de ani face sa para chiar distractiva dezbaterea actuala de la noi. Caci intotdeauna se vor gasi oameni care sa sustina cele mai aberante lucruri.

In final un clasic de la cei care au stiut dintotdeauna ce se intampla de fapt: Divertis - Gangsta Paradise.

Trenule masina mica

Titlul rezuma perfect starea cailor ferate din Romania. Dupa 20 de ani de viziune oarba (din cauza ca si dragostea e oarba probabil) caile ferate au ajuns aproape in colaps. Astazi, dupa 5 ani de lucrari de modernizare pe magistrala Bucuresti - Constanta (care presupunea cresterea vitezei maxime de circulatie de la 120 la 160 km/h) trenurile vor face 2:50 ore, adica atat cat faceau si inainte de reparatii.
Acest articol din Ziarul Financiar descrie mult mai pe larg situatia.

Cum s-a ajuns aici? Iata niste factori care imi vin instant (ca nesul) in minte:
- furt - de la furtul nasilor, cel de motorina, pana la tunurile lui Necolaiciuc;
- concurenta neloiala - taxarea mai mica a soselelor, evaziunea fiscala masiva din transportul auto timp de ani buni;
- obsesia romanilor pentru masini;

Poate ca pretul petrolului, criza si suprasolicitarea infrastructurii rutiere (ma gandesc aici si la lipsa parcarilor) o sa ne mai trezeasca la realitate. O realitate in care cel mai mare tunel din Europa se construieste in Alpi pentru reducerea traficului rutier: ati ghicit, e vorba de un tunel de cale ferata, mai multe detalii aici.

M-am uitat pe site-ul Ministerului Transporturilor sa vad cam ce declara ei ca vor sa faca in acest domeniu si am gasit:
- o strategie de dezvoltare pe perioada 2001 - 2010, deci care nu mai e de actualitate;
- o strategie de modernizare a cailor ferate din 2005; pe baza acestei strategii s-a inceput in 2006 modernizarea pe tronsonul Bucuresti - Constanta, care urma sa dureze 2 ani; rezultatele le vedem astazi.

Pentru o limba romana frumoasa

Bine-venita campania celor de le Radio Guerrilla pentru o limba romana frumoasa, desi are cateva scapari. Imi plac acele fragmente cu diferite personalitati care adopta cate un cuvant. Cred ca sunt insa exagerati in lupta lor cu unele cuvinte si expresii ca smecher, misto sau a balota (ultima chiar are farmec dupa parerea mea) care sunt mult prea utilizate ca sa le mai scoata cineva din limba romana. Ar trebui sa promoveze mai degraba tot felul de cuvinte mai putin uzuale, caci asta creste pana la urma expresivitatea unei persoane: cunoasterea si folosirea mult mai multor cuvinte decat cele din vocabularul de baza a unei limbi. Asta am invatat-o din testul GRE pe care l-am dat mai demult. GRE e un test standard pe care trebuie sa il dea toti candidatii pentru master sau doctorat la universitatile americane serioase indiferent de specializarea la care vor sa fie admisi. Testul contine trei sectiuni: logica, matematica si engleza. Iar partea de engleza pune foarte mult accentul pe vocabular si in special pe cunoasterea unor cuvinte mai rare din engleza (din fericire multe dintre ele erau latinisme, ceea ce mi-a usurat intrucatva sarcina). Ce vor ei de fapt sa testeze e cantitatea si calitatea lecturilor celor care dau testul. Pentru ca asa de fapt inveti temeinic acele cuvinte, citind. O campanie de succes care sa promoveze limba romana nu poate fi decat o campanie care promoveaza cititul.

Despre urbanism si alti demoni

Mai are oare rost sa discutam despre urbanism in Bucurestiul anului 2011? Cand in cartiere de case se construiesc blocusoare, cand parcurile sunt din ce in ce mai putine si mai betonate, cand se construiesc cate patru cladiri de birouri una langa alta pe stradute de patru metri latime, cand se demoleaza si in putinele zone vechi care au mai ramas in oras pentru iluzorii fluidizari de trafic, cand cladiri monument istoric sunt lasate voit in paragina pentru a fi demolate si a construi alte blocusoare, cum poti sa iti inchipui ca aceste lucruri au de a face cu urbanismul. Nu au, ci doar cu o lacomie fara margini si un set de valori care se reduce la numar de metri patrati construiti si capacitate cilindrica a masinilor. Iar cei care dau autorizatii de constructii cu siguranta nu au nici o legatura cu urbanismul, ci doar cu afacerile lor personale (aceasta intuitie de bun simt mi-a fost confirmata in acest articol de pe Romania Curata).

Insa se pare ca cei care inteleg ce inseamna urbanism modern nu au disparut cu totul si chiar incearca sa influenteze autoritatile cum pot. Prin seminarii (ca acesta care prezinta bunele practici din Viena), prin actiuni in justitie ca cele ale celor de la Salvati Bucurestiul oamenii carora le pasa incearca sa nu lase orasul la discretia lacustelor imobiliare.

E o lupta disproportionata, dar e orasul nostru pana la urma, caci Orasul esti tu!

P.S. Nu suntem singurii care ne distrugem orasele. Am fost recent la Nisa si pe Coasta de Azur si am ramas dezamagit de cum arata acea zona. De la Nisa pana la Cannes se construise aproape in continuu pe toata coasta. Chiar pe marginea marii era o sosea lata (nu vorbesc de Promenade des Anglais, ci de una din sosele de tranzit spre Cannes), in Nisa era facut prin oras un drum express (a la suspendata lui Oprescu), iar zonele din jurul lui erau cele mai decazute din oras, raul care trecea prin oras a fost complet ingropat si s-a construit peste el.

Marea defrisare II

Cu ceva intarziere postez si seria a doua care a fost difuzata la PRO TV pe aceasta tema anul acesta (de altfel PRO TV a mai avut si in anii trecuti reportaje despre defrisarile ilegale). In aceste episoade e vorba de paduri din Vrancea, Galati, Maramures si Arad. Asta ca sa il linistesc pe prietenul meu care a zis ca e probabil o campanie impotriva cuiva cand i-am aratat reportajele din prima serie care erau in special din Harghita. Intr-adevar e o imensa campanie, dar nu impotriva unei persoane, ci impotriva padurilor!







Un firav semn bun este poate faptul ca au inceput sa cumpere paduri in Romania nu numai tepari care vor sa o puna la pamant ci si investitori care gandesc o exploatare pe termen lung: cel mai mare proprietar privat de paduri din Romania este Universitatea Harvard conform unui articol din Ziarul Financiar.

P.S. un punct in minus pentru siteul Stirile PRO TV care nu are o cautare foarte buna si nici o arhiva cu emisiunile ordonate cronologic.

Dinamica sesizarilor la Curtea Constitutionala

Anul trecut cand intrau in vigoare modificarile legii Curtii Constitutionale (care prevad ca un proces nu mai este blocat in momentul in care Curtea este sesizata) domnul Adrian Nastase a fost foarte vocal pe blogul lui afirmand ca aceasta lege este un atac la drepturile omului. Daca cei care sesizau Curtea ar fi fost manati in lupta de principii inalte de drept si de corectarea unei legislatii proaste si care incalca drepturile omului sau constitutia dinamica cererilor ar fi trebuit sa ramana relativ constanta indiferent daca aceste cereri afectau sau nu mersul unui proces. Numarul de sesizari pe fiecare an (datele sunt de aici) arata insa asa 2009 - 8823 de cereri, 2010 (legea a intrat in vigoare in septembrie) - 4749 de cereri, 2011 - 536 de cereri. Diferenta e aproape de un ordin de marime, asa ca e clar pentru toata lumea ca acesta era doar un mijloc de amanare a proceselor.

P.S. Noua metoda de amanare a proceselor par sa fie cererile de expertizare a interceptarilor audio pentru a stabili autenticitatea lor. Aici insa un rol important ii revine judecatorului care poate sa admita sau sa respinga astfel de cereri.

Eu nu blochez intersectia

Acesta este titlul unei campanii desfasurate acum 2-3 ani in Bucuresti. Traficul devenise infernal iar sportul favorit al multor soferi era depasirea coloanei pe contrasens si intrarea in intersectii chiar daca coloana din fata lor nu le-ar fi permis parcurgerea a mai mult de doi metri. Astfel cand cealalta strada primea verde masinile nu puteau traversa din cauza coloanei deja formate pe sensul perpendicular.
Acum cateva saptamani ma aflam intr-una din cele mai aglomerate intersectii din Bucuresti, Petricani cu Doamna Ghica, in coloana din fiecare zi a celor care se intorc acasa din Pipera pe la 6-7 seara, adica la ora de varf. Eram primul la semafor pe una din cele trei benzi. Se face verde, dar coloana din fata, de peste intersectie nu se miscase deloc. Parca daca am fi inaintat cei doi metri din fata noastra am fi blocat intersectia. Asa ca am decis sa nu avansez. Ma uit la soferii din primul rand de pe celelalte doua benzi. Stateau si ei asteptand sa se miste coloana din fata noastra. Uite ca se poate, mi-am zis, dar asteptam deja farurile si claxoanele celor din randul 2 sau 3. Dar nu au venit nici acestea. Toata lumea astepta linistita ca cei din coloana din fata sa avanseze inainte de a ne baga si noi. Deci chiar se poate circula civilizat si in Ro.

P.S. Ultima campanie de civilizare a circulatiei rutiere este Strada nu e tomberonul tau!

Marea defrisare

Se discuta mult in ultima vreme despre contrabanda cu tigari, mai ales in contextul arestarilor din vami. Asta e un lucru bun, dar dupa parerea mea una din marile tragedii care se intampla in Romania in ultimii ani este contrabanda cu copaci si cherestea. Daca fumatul e o alegere individuala si il afecteaza in principal pe fumator, taierea padurilor ne afecteaza pe toti: aerul pe care il respiram e mai putin curat, inundatiile lovesc zonele despadurite. Reportajele de la PRO-TV sunt strigatoare la cer, se taie dealuri si munti intregi de paduri, iar autoritatile nu fac nimic:

Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri. Partea 1

StirileProTV.ro

Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri. Partea 2

StirileProTV.ro

Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri. Partea 3

StirileProTV.ro

MCV, Schengen si cu mine

A aparut raportul MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare) in care pe langa progresele facute in ultima jumatate de an sunt criticati urmatorii (i-am preluat de pe blogul Monicai Macovei, caci nu am citit personal raportul):

• parlamentarii pentru deciziile in cazurile Ridzi si Pasat si pentru reducerea bugetului Agentiei Nationale de Integritate (ANI);
• judecatorii care tergiversarea cazurile cu inculpati politicieni;
• membrii CSM care au incercat sa ramana in functii pentru un al doilea mandat;

Sunt de asemenea voci in Europa care propun legararea aderarii la spatiul Schengen de ridicarea monitorizarii pe justitie prin MCV (adica punctul in care celelalte tari din U.E. vor considera ca avem o justitie independenta si functionala). Ca simplu cetatea onest al Romaniei nu poate decat sa ma bucure o asemenea abordare pentru ca:

• si eu imi doresc o justitie independenta si functionala;
• celor mai multi politicieni nu pare sa le pese de asta, ba chiar multi isi doresc o justitie aservita care sa nu ii deranjeze cand fura din banul public, adica din impozitele platite si de mine;
• celor mai multi politicieni nu prea le pasa de MCV, au ajuns sa il ignore cand e vorba de interesul lor concret;

Pot sa inteleg argumentul ca fiind un stat membru am trebui sa fim egali cu ceilalti si nu sa fim discriminati in privinta spatiului Schengen, dar pe de alta parte pe mine ca individ aderarea sau nu la spatiul Schengen ma  afecteaza prea putin (nu ma deranjeaza sa car un id dupa mine si sa trec printr-un control de pasaport in vama). Iar cat timp asta e poate singurul morcov/bat (as in stick and carrot) ce le poate fi aratat politicienilor romani pentru a-i determina sa asigure o justitie independenta atunci nu poate decat sa ma bucure ca celelalte state membre si Comisia Europeana se folosesc de el.

Curatarea zapezii publice

Zapada publica, ce naiba mai e si asta? Zapada publica e acea zapada cazuta si a carei curatare intra in responsabilitatea autoritatilor publice. Adica nu cea din curtea ta sau din fata unui magazin pe care esti obligat sa o cureti tu, respectiv proprietarul magazinului, ci cea de pe strazi si trotuare (partial). Cum iarna nu-i ca vara si inca mai ninge prin Romania, fiecare primarie, CNADR (compania nationala de autostrazi si drumuri nationale) si alte institutii trebuie sa fie capabila sa faca aceasta curatenie. Si de ce le mai multe ori, aceste institutii contracteaza aceste servicii de la o firma de specialitate. Pana aici nimic deosebit. Acum va propun urmatorul sondaj:

Cand ar trebui facuta achizitia publica pentru serviciile de dezapezire?

a) vara, caci omul cumpatat isi face iarna car si vara sanie;
b) toamna, dupa ce s-a vazut cate lemne au taiat indienii, ca sa stim daca va fi o iarna grea sau nu;
c) in prima zi cu zapada, ca sa fie o situatie de urgenta si sa putem da contractul fara licitatie sau selectie de oferte, direct unei firme care ne convine noua;

La primaria sectorului 5 s-a ales, ati ghicit, varianta c), povestea e de pe Romania Curata.

Acum problema e ce putem face ca sa nu se mai intample asemenea situatii? Lucrurile astea se intampla sub conducerea tuturor partidelor, deci nu merge cu pusul unui partid la colt. Multe cazuri asemanatoare au  fost facute publice de-a lungul timpului fara sa se intample nimic concret, proverbul "cainii latra, caravana trece" se potriveste de minune atitudinii politicienilor nostri.

Singura forma de presiune pe care o vad in momentul de fata este contactarea directa a autoritatii respective (primarie, consiliu local, etc.) si cererea de explicatii privind procedura urmata. De asemenea ar putea fi identificata persoana responsabila direct de semnarea acelui contract (probabil un director pe achizitii in cazul de mai sus) si cererea demisiei acelei persoane. Cred ca ziaristii ar trebui sa mearga mai in detaliu in aceste situatii si sa incerce sa contacteze persoanele raspunzatoare si sa obtina o declaratie referitoare la subiectul abordat.

Ma voi intoarce sau I'll be back!

Am mai fost aici, acest blog a existat pentru cateva saptamani in 2008. Era atunci inspirat de o revolta fata de deciziile parlamentului coroborate cu cele ale Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie fata de dosarele penale ale lui Adrian Nastase. Credeam ca singura optiune posibila pentru ca acest om sa ajunga sa fie judecat pe fond era sa nu mai ajunga in parlament si imi propuneam sa militez pentru asta. In afara de cateva postari prea multe lucruri concrete nu am facut, iar Nastase s-a reales intr-un colegiu bine decupat din Prahova unde probabil au curs pomenile electorale. Apoi am sters acest blog si chiar mi-a fost destul de greu sa imi amintesc astazi care era numele lui exact. Noroc ca prietenul meu Google nu m-a lasat nici de data asta si am dat de aceasta referinta: "Romanian political blogs". Un articol presentat la London School of Economics despre blogurile politice din Romania in care se vorbeste de acest blog, ce pot sa spun?, ma simt magulit.

Ce s-a schimbat de atunci?
Dosarele domnului Nastase sunt bine mersi, nu exista nici o sentinta in vreunul din ele, dar as putea zice ca exista o raza de speranta ca vor fi judecate pe fond pentru ca:
- legea Curtii Constitutionale a fost schimbata, iar o sesizare de neconstitutionalitate nu mai suspenda automat un proces; aceasta era o adevarata arma atomica de amanare a unui proces: in jur de 6-9 luni la fiecare astfel de sesizare;
- a fost adoptata si o lege a micii reforme in justitie care simplifica unele proceduri ca citarea si dreptul de acces la dosar; astfel sunt eliminate multe din armele de amanare pe motive de procedura a proceselor: martorii nu au fost citati corect, inculpatul nu are avocat, etc.;
Astfel intr-unul din aceste dosare s-a ajuns dupa cativa ani la inceperea audierii martorilor. Evolutia a doua din cele trei dosare ale domnului Nastase si a altor dosare de mare coruptie poate fi urmarita pe sectiunea Anticoruptie de pe Hotnews.ro.

Ce imi propun?
Reintoarcerea pe acest blog o fac nu pentru a continua monitorizarea domnului Nastase, las asta pe seama justitiei, ci din dorinta de a scrie despre ce se intampla in Romania in varii domenii ale societatii; despre ce cred eu ca e bine si ce cred ca e rau si despre cum am putea impinge lucrurile inainte, adica intr-o directie buna. Sau cum are zice James Bond: from Romania, with love.